LUCIAN BLAGA, OMUL, ÎN DIALOG CU ISTORIA. EXERCIȚIU DE PEDAGOGIE INTERCULTURALĂ
Сажетак
Lucian Blaga nu a refuzat amintirile, călătoria în propriul destin. Hronicul şi cântecul vârstelor este expresia unei creaţii laborioase, cu accentul pus pe actul deliberativ. Lucian Blaga nu a refuzat călătoria în propriul destin. Convins că propria-i existenţă poate fi rememorată, s-a hotărât să facă din anotimpurile vieţii sursă pentru artă, substanţa ei, fără să ajungă aici din obligaţie sau din ignorarea a ceea ce a fost. Călătoria în timp, Lucian Blaga a făcut-o cu decenţă, departe de orgoliul lui Goethe sau vanitatea neascunsă a lui Chateaubriand. Memorialistul român se înfăţişează cu singura dorinţă de a comemora fapte şi de a se mărturisi, dominând masa amintirilor prin puterea inteligenţei şi de la înălţimea experienţei şi a înţelepciunii la care a ajuns.
Преузимања
Референце
Bantoș, A. (2000). Dinamica sacrului în poezia basarabeanǎ contemporanǎ. București: Editura Fundaţiei Culturale Române.
Blaga, L. (1965). Hronicul şi cântecul vârstelor. București: Editura Tineretului.
Blaga, L. (1987). Religie şi spirit, in Blaga, L., Opere, Trilogia culturii 10. Bucuresti: Editura Minerva.
Constantinescu, P. (1987). Figuri literare. București: Editura Minerva.
Constantinescu, P. (1935). Poezia dlui Lucian Blaga, Vremea. S. l.: s. n.
Eftimie, G. (1944). Lucian Blaga şi creştinismul românesc. Iaşi: s. n.
Gană, G. (1976). Opera liteară a lui L. Blaga. Bucureşti: Minerva.
Iosifescu, S. (1971). Literatura de frontieră. București: s. n.
Staniloae, D. (1942). Poziţia domnului Lucian Blaga faţǎ de creştinism şi ortodoxie. Sibiu: Editura Universitara.
Vaida, M. (1982). Pe urmele lui L. Blaga. București: Editura Sport-Turism.
Vianu, T. (1946). Din psihologia şi estetica literaturii subiective şi sinceritatea în literatura subiectivă, in Figuri şi forme literare (București: Casa Scoalelor).
